Bobina este în electrotehnică un dispozitiv electric pasiv, care are două terminale (capete) şi este folosit în circuitele electrice pentru a înmagazina energie în câmp magnetic sau pentru detecţia câmpurilor magnetice. Parametrul specific al unei bobine este inductanţa sa. Bobina se realizează prin înfăşurarea unui conductor (în general cupru) pe un miez. Acest miez poate fi feromagnetic, în acest caz bobina având inductanţă mare, sau poate fi neferomagnetic, sau chiar să lipsească (miezul fiind aer), în acest caz bobina având inductanţă scăzută. În curent alternativ o bobină prezintă o reactanţă inductivă, dependentă de frecvenţa curentului alternativ.
Bobina de inducţie este un tip de transformator electric utilizat pentru a produce pulsaţii de înaltă tensiune de la o sursă de curent continuu. Astăzi, singura aplicaţie practică a bobinei de inducţie este utilizarea ei la motoarele cu aprindere prin scânteie, în care curentul continuu de joasă tensiune de 6V sau 12V este transformat în curent de înaltă tensiune, de 15.000 … 20.000V.
Simbolul bobinei